Sunt abonata la newsletter-ul babycenter, saptamanal primesc un mail cu cateva linkuri despre copii, despre evolutia lor, etc. Saptamanile trecute am primit unul care avea o mica trimitere in subsol refertoare la traditiile, obiceiurile din familia noastra pe care le perpetuam, pe care le transmitem copiilor, obiceiuri de care isi aduc aminte cu placere apoi toata viata.Mi-am amintit astfel cu mare drag de obiceiul unic al familiei mele, prilejuit de Lasata Secului: Bátaia halvitzei. Am intrebat-o de multe ori pe mama (sustinatoarea lui) de unde provine si de ce numai noi facem asta, dar n-a stiut sa-mi zica. Mi-a povestit doar ca si la ei in casa, parintii si cei patru frati, faceau asta in copilarie.
In ce consta distractia: in sambata dinainte de Lasata Secului (intrarea in Postul Pastelui), mama cumpara cantitati industriale de halvita, basmalute ieftine si invita toti copiii din bloc la bataia halvitei (la noi acasa). Dintr-un kil de halvita tata pritocea o bila pe care o lega cu sfoara, noi eram legati cu mainile la spate, primeam basmalutele pe cap ca sa nu ne naclaim pletele si, in timp ce tata invartea cu spor bila de halvita (cocotat pe un scaun, mama zice ca traditional trebuia legata de lustra dar noi aveam o pretiozitate cu cristaluri care era big no-no :-) ), iar noi incercam s-o prindem si sa muscam cat mai mult din ea. Trebuia sa fii iute, puteai sa-ti alegi si un partener ca sa ataci bila impreuna cu colegu' din directii diferite pen' ca daca incercai singur iti fugea biloiu din bot. Ne porceam total, parintii se tavaleau pe jos de ras, se faceau aliante, se infiripau amoruri daca-ti alegeai un partener baiat... de-ale copilariei... La sfarsit toata lumea pleca cu o portie zdravana de halva la pachet (ca poate n-apucai sa musti din gogoloi pe saturate) si abia asteptau sa vina Lasata Secului si anul urmator...
Si m-am gandit ca trebuie sa avem si noi, eu si Garga, traditii din astea frumoase, unice, de care sa-si aduca aminte toata viata cu drag. Am inceput deja sa ma gandesc la ele, vreau saptamanile viitoare sa facem o Duminica a dovlecilor, poate chiar de Halloween/Ziua Tuturor Sfintilor sau Luminatie cum ii zice in Ardeal. Sa fie simplu, sa scobim dovleci (de care are buni din belsug - se vad in poza de la inceputul postului) si poate chiar verisorii mai mari sa faca o placinta rapida de dovleac din miezul scobit. Stiu ca nu-i nimic original in asta dar ar trebui sa ne distram, nu?
Ma mai gandesc intre timp si la traditii de Craciun, de Paste si alte obiceiuri fara nicio ocazie...
Bataia halvitei era grozavă la noi acasă. Bucatile de halvita erau legate cu o sfoară de lustra centrală din sufragerie. Masa era dată deoparte, iar noi trei copiii ședeam in genunchi, cu mâinile la spate, încercând să apucăm cu "botu" bucata de formă neregulată, atașată de sfoara care pendula liber, impulsionată de tata. Cine o prindea, a lui era! Din păcate, sora cea mică, cu 6 ani mai tânără, nu prea apuca mare lucru. Totuși, ea căpăta de la noi doi, eu si fratele nostru, bucati corespunzătoare. Frumoasă si mânjită distractie!!
RăspundețiȘtergere