luni, 16 februarie 2009

Esec de weekend

sau... branzarule, fii modest

Citesc, citesc, imi vin idei, mai descopar cateo chichita, dau intamplator de-un omulet care face branza din lapte praf. Si eu, si eu am lapte praf. E moca, il primesc de la serviciu ca material de protectia muncii fiindca cica as lucra in mediu toxic. Ia sa fac si io mozzarella. O s-o fac din lapte praf sa nu stric lapte adevarat (hm, parca anticipam...)

Pana acum cariera mea de branzar a insemnat doar veselie, mi-au iesit experimentele, mai deunazi am facut si culturi mezofile, mama ce pretentios suna... am facut cuburi de lapte batut dospit adica, nu prea avea ce sa nu-mi iasa...

Dar azi e o zi mare, trec la urmatorul nivel, fac mozzarella si ma bag la reteta traditionala care nu se face la microunde, nu, eu o voi opari. Imi iau dinainte smantana de frisca ca sa imbunatatesc laptele praf, mama imi face schema tehnologica pe o hartiuta ca sa nu fac carare pina la computer, scuip in palmi si ma apuc.

Dupa cum se vede in stanga, in ordinea numerelor de pe tricou:
1. Prepar laptele praf (400 gr. la 3 l de apa)
2. Adaug smantana de frisca (2oo gr)
3. Imi pregatesc culturile termofile (60 gr iaurt facut la sculele bebelusesti) si le adaug la melanjul caldut, le las pe toate la insamantat o ora
4. Adaug cheagul si il las alta ora (doua de fapt)
5. Dupa ce s-a inchegat, tai coagulul in cuburi, il mai las 10 minute si apoi il scurg printr-o strecuratoare pe care am pus panza de scurs branza. Se scurge zerul...
6. Pun melanjul in baine marie si aici am de asteptat nene, 3 ore tre' sa-l tin la 40 de grade, sa-l scurg, sa-l intorc de pe-o parte pe alta, toata ziua am facut carare la ulcica.
7. Pasul critic: fac branza cubulete (care-i foarte buna si gustoasa pana aici), si-o inec in apa fierbinte... si gata

8. Rezultat: a big mess!!! Mozzarella mea se face praf, e buna in continuare dar are consistenta de branza proaspata, puteam linistita sa trec strada si sa iau juma de kil de la alimentara roz...

Sunt amarata, imi vine s-o arunc pe geam, o pun cu obida intr-un castron si-o arunc in frigider. Are mare succes la familie dar asta nu-i relevant, familia mea e din aia suportiva, care ar bobina orice nazbatie doar ca sa nu-mi treaca mie entuziasmul.

Si functioneaza, azi am robotit o telemea traditionala din lapte adevarat, de la tara. Care mi-a iesiiit! E la saramura acum... doar ca de necaz nu i-am mai facut poze in toate fazele, fir-ar!

2 comentarii:

  1. hai nu mai fi suparata, data viitoare o sa iasa o sa vezi :D
    mie imi palce cum povestesti :))

    si eu am esuat de vro 2 ori la painici dar nu m-am mai laudat pe blog:))

    RăspundețiȘtergere
  2. Boti, daca e mancat ... inseamna ca e buna, se pare ca designul nu conteaza.
    De unde ai luat reteta de mozzarella?
    Scrie si tu retete de telemea.
    Pup si "succesuri".

    RăspundețiȘtergere